La stiri tocmai este anuntat premiul Un certain regard castigat de regizorul Cristian Nemescu la Cannes. Nu sunt o cinefila, desi apreciez valoarea artistica a filmelor pe care le vad. Si nici nu vreau sa vorbesc despre filme, de fapt. Ci despre moarte...
Nu cred in puterea mortii asupra oamenilor, desi, paradoxal, este singura care poate lua, intr-adevar, totul. Dar nu cred ca trebuie sa ne fie frica de ea. Moartea este o granita spre care mergi toata viata, insa tot farmecul acestei vieti este drumul pana la granita. Granita in sine nu are nici cea mai mica valoare. Este doar un punct final al vietii - valoarea in sine a existentei consta in valoarea omului care o traieste. Iar prin valoare nu intelegeti numai valoarea intelectuala, artistica sau mai stiu eu ce alta chestie deosebita. Nu. Un om poate da valoare vietii sale stiind sa o traiasca cinstit si frumos, incercand sa faca mai mult decat sa se taraie catre granita...
Bun, ceilalti. Pe ceilalti, disparitia celor dragi ii doare. Privita din punctul lor de vedere, moartea este o porcarie blestemata. Daca acesti ceilalti ar incerca sa-i cunoasca pe cei dragi cat inca sunt vii, daca i-ar aprecia ca valori umane, ar intelege, in clipa mortii acestora, ca ei doar au plecat putin, ca e vorba doar despre o absenta fizica. Prezenta spirituala a celor dragi nu are granite.
Asa ca raman cu frica de intuneric, de inaltime, de... ce vreti voi. Dar nu cu frica de moarte. Si asta imi face drumul mai frumos si oamenii dragi inca si mai dragi.
No comments:
Post a Comment